Implantarea CIPurilor şi human enhancement – ofensiva tehnologiei pusă în slujba obţinerii controlului populaţional absolut

Implantarea CIPurilor şi human enhancement – ofensiva tehnologiei pusă în slujba obţinerii controlului populaţional absolut – de Alex Ionescu

Agenda de lucru a celor care vor să instaureze controlul absolut la nivel planetar este în plină desfășurare. „Elitele” doresc să implementeze cipuri RFID fiecărei fiinţe umane, iar pentru aceasta nu se dau în lături de la nicio mârșăvie: mint cu nerușinare, înşeală, desfășoară o propagandă grețoasă şi, poate pentru că lucrurile se mișcau mai încet decât sperau, au implementat în masă cipuri fără înştiinţarea persoanelor vizate.

Multe site-uri web americane care și-au propus să informeze populația asupra situației reale în ceea ce privește implanturile RFID au fost cumpărate sau au fost ameninţate şi şi-au încetat activitatea. De aceea, în prezent, „vocile” care se aud sunt în primul rând cele care vorbesc de bine despre aceste cipuri, care înșiră câte beneficii, banale de altfel, veţi avea şi ce viaţă uşoară veţi putea duce datorită acestor micuțe dispozitive.

În realitate, implantarea de cipuri RFID este un pas important în obținerea controlului populaţional absolut. Pentru cei care conduc din umbră, omul nu trebuie să fie nimic mai mult decât o unealtă docilă. Dar… din ce în ce mai performantă: o nouă etapă de subjugare a populației a fost lansată de câţiva ani sub numele de human enhancement sau human augmentation şi se referă la creşterea în mod artifical, prin diferite dispozitive IT implantate, a capacităţilor fizice, mentale sau cognitive.
Implantarea abuzivă de cipuri, fără înştiinţarea persoanelor.

Un studiu realizat anul trecut de către cercetătorii de la Wyoming Institute of Technology (WIT, SUA), pe 2955 de persoane din diferite zone ale Americii, a arătat că aproape o treime din cei luaţi în studiuaveau implantat un cip RFID fără ca ei să fi știut aceasta. Majoritatea cipurilor detectate la aceste persoane se aflau ascunse în lucrări dentare – plombe, coroniţe, punţi. Revista de specialitate The Open Dentistry Journal explica într-un articol apărut ulterior că medicul sau tehnicianul stomatolog pot cu uşurinţă să încorporeze un cip în lucrarea dentară pe care o realizează, fără ca aceasta să se observe, iar procedura este… „extrem de economică” – poate stoca multe date referitoare la pacient şi la lucrare într-un volum mic şi fără să fie nevoie de alt suport de date.

O altă investigaţie realizată tot în 2014 în localitatea Hanna, statul Wyoming, a arătat că mai multor sute de copii de şcoală elementară sau gimnazială le-au fost implantate cipuri Mini RFID în timpul verificării medicale şi a vaccinărilor obligatorii din calendarul de vaccinare. Cipurile le-au fost introduse copiilor între degetul mare şi arătător, fără înştiinţarea şi fără consimțământul părinţilor. Faţă de această acţiune invazivă a autorităţilor, doar unii părinţi au protestat. Ulterior aceştia au fost catalogaţi drept persoane obtuze sau sectante, care sunt împotriva progresului.

Dar „implantarea cipurilor RFID fără permisiune nu este un fenomen nou” – afirmă publicaţia Institutului Wyoming pentru Tehnologie. De mai mulţi ani, diferite persoane s-au trezit cu implanturi RFID de care nu aveau habar că le-au fost făcute. Activist Post descria cazul unui danez care a dat în judecată spitalul Alexandra din Copenhaga pentru că i s-a implantat un cip RFID în timpul operaţiei la plămâni pe care a trebuit să o suporte în 1988. Dl. Mogens, persoana cipată, a spus că după ce a fost externat auzea voci şi nu mai putea duce o viaţă normală. În 1997, cu ocazia unui examen radiologic la torace, s-a descoperit prezenţa în plămânul stâng a unui mic obiect de metal – cipul – pe care a reuşit să îl îndepărteze în 2011 printr-o operaţie la spitalul Mount Elisabeth.

Când s-a reîntors la spitalul Alexandra pentru a cerceta cazul său, responsabilii au scăpat foarte ușor, spunând că nu au cum să răspundă cererii sale pentru că în 1988 spitalul era sub tutela Ministerului Sănătăţii, fapt care se modificase între timp. Oare câţi astfel de domni sau doamne Mogens există la ora actuală?
Toate aceste cazuri care au ieșit la iveală, de implanturi realizate fără ca persoanele să fi fost măcar informate, au iscat vii reacţii de protest. În primul rând din partea celor cipaţi, apoi din partea celor indignați de abuzurile flagrante ale autorităților.

Însă mediatizarea acestor cazuri a fost redusă la minim pentru ca marea masă de oameni să nu își dea seama ce se petrece pe ascuns.
Legea SUA care permite implantul de cipuri.
În 2010, în SUA a fost adoptată o nouă lege cu privire la asigurările de sănătate, HR3962 (the Affordable Care Act sau aşa-zisa lege Obamacare), care a dat naștere la numeroase dispute. Diferiți specialist afirmă că această lege crează într-un mod perfid cadrul legal pentru implantarea de cipuri.

Paul McGuire, realizator de emisiuni radio, autor a 22 de cărţi, comentator de televiziune şi producător, explică în cartea sa apărută în 2010, „Sunteţi pregătiţi pentru microcip?”: „în legea asigurărilor de sănătate pe care reprezentanţii aleşi au votat-o fără să o citească, există o secţiune intitulată – C11 Sec.2521 – Registrul Naţional de Dispozitive Medicale care statuează: «ministrul va stabili un registru naţional de dispozitive medicale (în această subsecţiune denumit ca „registru”) pentru a facilita analiza siguranţei după achiziţionarea acestora şi datele provenite de la fiecare dispozitiv care – (A) este sau a fost folosit pe sau într-un pacient; şi (B) este un dispozitiv clasa III; sau (ii) un dispozitiv clasă II care este implantabil». Limbajul (în formularea legii) este în mod intenţionat vag, dar furnizează structura (legală) pentru a face America prima naţiune care cere fiecărui cetăţean să primească un cip RFID aparent cu scopul de a controla asistenţa medicală.” El atenţionează că „guvernanţii fac diverse lucruri în timp pentru a determina populaţia să gândească că acest lucru (ciparea) este normal. Vă rog să înţelegeţi – spune McGuire – că dvs sunteţi doar un număr (!) pentru guvern. Cipul RFID este modalitatea guvernului de a vă controla pentru tot restul vieţii.”

În 2013, în SUA s-a ajuns la aplicarea legii asistenţei sociale într-un mod care dă foarte mult de gândit, după cum afirmau diferite publicaţii private. Cei care primeau asistenţă medicală sau orice fel de asistenţă remunerată din partea guvernului au fost obligați să accepte implantarea unui cip RFID. Surse private menționau chiar cazul unei mame cu trei copii care, deoarece primea din partea statului asistenţă socială pentru copii, a fost forțată să accepte cipul pentru a nu i se sista ajutorul financiar. La ora actuală, în SUA există multe controverse legate de această obligativitate a cipului. Oficial nu s-a emis o astfel de hotărâre dar autorităţile încearcă să forţeze limita, așa cum evidențiază exemplele de mai sus.

UE hotărăşte ciparea nou-născuţilor

Tendința de a implementa în masă cipuri nu este doar o extravaganță de peste ocean. Uniunea Europeană a hotărât în 2014 ca fiecărui nou-născut din ţările membre să i se implanteze cip, iar această directivă să intre în vigoare până în 2020. Se precizează că cip-ul respectiv este totodată şi un senzor GPS care va fi conectat direct la un satelit. După cum afirmă site-urile de specialitate, eroarea de localizare prin acest cip nu depăşeşte 5m, iar micro-bateria trebuie înlocuită în clinicile de stat la fiecare 2 ani.

Lee Tien, avocat principal la Fundaţia Frontiera Electronică, afirma: „orice tehnologie de acest fel este uşor de abuzat în sensul invadării vieţii private. Dacă un copil este urmăribil, prin acest cip, doriţi ca şi alţii să vă poată urmări copilul dvs? Este o sabie cu două tăişuri.”
Suedia pregătește terenul pentru implantarea în masă a populației cu cipuri RFID/NFC
Epicenter este o clădire de birouri nouă, hi-tech în Stockholm. Ea a devenit faimoasă în ultimele luni mai ales prin reclamele care s-au făcut pentru introducerea de cipuri RFID la angajaţii firmelor găzduite de Epicenter. Campania pentru implanturi este realizată sub forma proiectului Bionyfiken al cărui coordonator este Hannes Sjoblad – directorul executiv al departamentul pentru cercetare și dezvoltare la Epicenter.

Campania Bionyfiken la Epicenter a început foarte incisiv chiar din ziua deschiderii complexului, când directorului executiv pentru dezvoltare i s-a implantat cipul RFID pe scenă, în timpul ceremoniei oficiale de inaugurare. Chiar şi repoterul BBC prezent la eveniment şi-a implantat un cip cu această ocazie. Cu alte cuvinte, se începuse o ofensivă mediatică care îşi dorea să convingă foarte multe persoane să facă la fel, directorul executiv pentru dezvoltare pozând într-un adevărat model pe care ceilalţi să îl urmeze. Doar că dintre angajaţii firmelor de la Epicenter nu au fost prea mulţi care au muşcat această momeală. Unii, în momentul în care au fost întrebaţi de reporterul BBC dacă îşi vor implanta cip, au răspuns „categoric nu” iar alţii au spus că doar pentru a deschide nişte uşi sau a avea acces la copiatoare nu are rost să îşi pună acest implant.
Bionyfiken speră, aşa cum se afirmă pe site-ul dedicat proiectului, să „lucreze de asemenea la schimbarea percepţiei de către public şi educarea oamenilor asupra ideii că implanturile subdermice nu sunt doar inofensive ci şi, de fapt, foarte utile în viaţa zilnică”. Reclama la această campanie spune foarte clar: „schimbarea percepţiei de către public şi educarea oamenilor” asupra cipurilor RFID, dar nu pentru că aceste cipuri ar fi atât de utile în viaţa de zi cu zi, cum se induce ideea în mod pervers, ci pentru ca oamenii să ajungă să ceară aceste implanturi! Nu să le conteste. Ce avantaje flutură în faţa oamenilor reclamele la acest proiect? Accesul prin uşi restricţionate fără a mai fi nevoie de testarea codul pin, accesul la copiatoare, plata mâncării la prânz cu o simplă atingere a mâinii. Imensul dezavantaj, dacă poate fi numit astfel, pe care campania Bionyfinken însă nu îl menționează nicidecum, este renunţarea la libertatea şi intimitatea vieţii personale!

Hannes Sjoblad şi Swedish Biohacking Group explică: „dorim să fim capabili să înţelegem această nouă tehnologie înainte ca noile corporaţii şi guverne să vină să spună «toată lumea va fi cipată» – cipul autorităţii fiscale, cipul Google, cipul Facebook”. Iar atunci, după cum spune Sjoblad, „vom fi capabili să interacţionăm cu tehnologia care va fi implementată de pe o poziţie de persoane avizate, care au deja o anumită cunoaştere”. Din aceste afirmații reiese foarte clar convingerea promotorilor acestui proiect cum că în viitor implantarea cipurilor nu va fi opţională, ci o măsură impusă de guvernanţi, aşa cum implementează orice proiect de orice natură, la ora actuală, la nivelul societăţii.
OpoziţieOfensiva Epicenter şi Bionyfiken a fost sancționată de ființele lucide, care nu s-au lăsat păcălite de mirajul tehnologiei. John Kindervag, analist principal pentru securitatea şi intimitatea vieţii, a atras atenția că cipurile implantate „reprezintă o ameninţare majoră la securitate şi intimidate”, și sunt „de speriat”. Această „conectare cu tehnologia” ne expune la o invadare a vieţii private. Kindervag lasă în umbră posibilitatea urmăririi şi a controlării fiinţelor umane de către autorităţi, plasând suspiciunile invadării vieţii private pe hackerii care vor pune cititoare de cip în diverse locuri. El precizează că „diferenţa între implanturi şi tehnologiile acum în uz de plată cu card este aceea că un implant NFC nu este protejat” şi de aceea există posibilitatea piratării datelor de pe cipuri, a citirii lor în orice zonă există un cititor de cipuri. Dar această citire abuzivă o pot face şi autorităţile, nu doar hackerii…

Securizare

La puţin timp după ce Kindervag a formulat public îngrijorările sale asupra siguranţei informaţiilor de pe cip, Bionyfiken, firma de implanturi digitale, şi Kaspersky, firmă de programe de securitate pentru computere, anunță semnarea unui parteneriat care îşi propune să investigheze problemele de top ale produselor digitale ce pot fi purtate de oameni. Conform declarațiilor oficiale, cele două firme au devenit parteneri de afaceri pentru a „dezvălui realităţile conectării trupurilor noastre la internet” via cipuri RFID sau NFC. Dacă este mai dificil de anticipat ce noi aplicații se vor dezvolta în urma acestui parteneriat, putem spune cu siguranță că cele două firme nu își vor direcționa cercetările asupra problemelor fundamentale ridicate de cipuri, care implică respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Să nu uităm că firma Kaspersky a semnat un acord de colaborare cu Interpolul şi un memorandum de înţelegere cu Europolul încă de la începutul lunii octombrie 2014, în cadrul conferinţei „The Interpol-Europol Cybercrime Conference”, la Singapore. Iar la întâlnirea Bilderberg de anul acesta al doilea subiect pe agenda de lucru a fost securitatea cibernetică.
Întrucât implementarea cipurilor pe ascuns nu poate continua la desfârșit, s-a recurs și la o altă strategie – lansarea unor „mode”, a unor „trenduri” prin care oamenii, păcăliţi prin reclame abil realizate, sunt determinați să ceară ei singuri să li se introducă cip sau alte dispozitive uşor de urmărit.

Human enhancement – o nouă modalitate de implantare

Peste ocean funcţionează mai bine modele, trendurile, edulcorarea realităţii în diverse curente ce sunt iniţiate aparent pentru a îmbunătății starea de bine a fiinţei umane. În ultimii ani, în Statele Unite s-a lansat o nouă „modă”, care se doreşte să fie extinsă prin diverse conferinţe şi dezbateri şi în Europa şi Japonia. Această „modă” poartă numele de human enhancement sauhuman augmentation şi se referă la creşterea în mod artificial a capacităţilor fizice şi/sau mentale ale fiinţei umane prin diverse dispozitive implantabile. Termenul human enhancementse referă la folosirea de mijloace tehnologice pentru a modifica caracteristicile şi capacităţile umane, dând naştere unor trăsături care se vor situa peste gama posibilităţilor umane normale. Avocaţii human enhancement-ului au avansat ideea că acesta este sinonim cuTranshumanismul, iar specialiştii IT denumesc human enhancement-ul Human 2.0. Dispozitivele pentru human enhancement sunt implanturi care îmbunătăţesc capacitatea senzorială, de exemplu auzul, implanturi care vor lega fiinţa umană de surse exterioare de informaţie (computere, internet), implanturi care să crească capacitatea cognitivă etc.

Human enhancement sau human augmentation se vrea a fi un domeniu de început în medicină şi bioinginerie. Promotorii lui visează să creeze o rasă superioară, de supraoameni. Mulți se întreabă însă, pe bună dreptate, încotro va conduce această creștere forțată a capacităților individuale în condițiile în care simțul moralei sau al valorilor spirituale, cu alte cuvinte, nivelul de conștiință rămâne la același nivel îndoielnic, sau cine va beneficia în primul rând de aceste „dotări” desprinse din filmele science-fiction (armata? poliția?).

Aceste noi tehnologii extrem de tentante par să îndeplinească un vis al omenirii, trecerea ei pe un nivel superior. Cine nu își dorește să poată mai mult – fie să aibă o forță fizică herculeană, fie să poată cunoaște mai mult, fie să proceseze date cu viteza unui supercomputer? Totuși, pe această planetă există de mii de ani metode perfect naturale, foarte sigure, prin care ființa umană poate să-și trezească capacitățile latente uluitoare de care dispune, să descopere cu mult mai mult decât mințile limitate își pot imagina. O astfel de practică este meditația de împuternicire și/sau yoga. Împuternicirea sufletului nu face posibile doar astfel de realizări care depăşesc normalul obişnuit al capacităţilor umane, ci şi ridicarea nivelului de conştiinţă. Dar aceasta nu servește nicidecum scopurilor malefice ale celor care conduc din umbră omenirea, ba dimpotrivă. Ceea ce ei urmăresc de fapt este doar să obţină dispozitive implantabile care, în mod insidios, să schimbe fiinţa umană într-un fel de robot controlat, comandat de la distanţă, longeviv și mult mai performant decât un om obișnuit. În mod semnificativ, în capul listei de subiecte abordate la întâlnirea Bilderberg de anul acesta s-a aflat inteligenţa artificială.

În fața numeroaselor tentații – super-puteri şi super-capacităţi pe care astfel de dispozitive le oferă fără niciun efort, doar prin simpla lor implantare, mulți oameni nici nu se mai gândesc la riscuri. Cei care dețin puterea manevrează abil slăbiciunile firii omenești! Cele mai recente dispozitive de human enhancement interacţionează cu creierul omenesc și ne sunt ilustrate în culori roz. Campaniile de reclamă însă nu spun niciun cuvânt dacă s-au realizat teste referitoare la efectele adverse pe care le produc aceste dispozitive asupra ţesuturilor corpului omenesc.

SUA adoptă o lege care dă undă verde şi pentru dispozitivele de human enhancement
Pe data de 28 aprilie anul acesta, Congresul Statelor Unite a primit spre aprobare Telehealth Enhancement Act, legea asigurărilor de sănătate pentru îngrijirile medicale la distanţă, prin aşa-zisa tele-medicină (telehealth). Aceste îngrijiri la distanţă presupun existenţa unor dispozitive care să furnizeze medicilor informaţiile medicale necesare despre pacient. Legea din 2010 (Obamacare) prevedea crearea unui registru în care să fie trecute toate dispozitivele cu implicare medicală purtate de cetăţenii SUA. În 2015 apare această lege, în continuarea celei din 2010, prin care se doreşte acoperirea prin asigurările medicale a serviciilor medicale oferite la distanţă ca urmare a informaţiilor primite de la pacienţi prin internet sau prin dispozitive wireless purtate de oameni. Pe site-ul Asociaţiei Americane pentru Telemedicină se specifică avantajele acestui tip de servicii medicale: reducerea costului serviciilor medicale, posibilitatea monitorizării de la distanţă, faptul că pacienții (consumatorii) vor această medicină de la distanţă iar informaţiile de sănătate sau medicale se obţin de la pacienţi prin internet sau prin utilizarea de dispozitive wireless.
Atât cipurile RFID cât şi dispozitivele de human enhancement intră în această categorie de aparatură aşa-zis medicală deoarece pe de o parte, fiind implantate în trup pot furniza informaţii despre purtătorul lor, iar pe de altă parte dispozitivele de human enhancementajută fiinţa la creşterea capacităţilor, aspect care este asociat cu îmbunătăţirea stării de sănătate. Prin urmare, şi cipurile RFID şi dispozitivele de human enhancement vor putea fi acoperite de asigurările de sănătate. Încă un argument care să fie fluturat în faţa oamenilor pentru ca aceştia să-și dorească să și le implanteze. În mod neîntâmplător, legea din 28 aprilie a fost numită Telehealth Enhancement Act şi nu, în mod simplu, Telehealth Act, cum ar fi fost normal dacă ea s-ar fi referit doar la tele-medicină, adică la serviciile medicale la distanţă asigurate în mod tradiţional.
Privind dintr-un alt unghi cele două legi ale asigurărilor de sănătate din America – cea din 2010 şi cea din 2015 – putem observa că ele crează cadrul legal pentru implantarea oamenilor cu cipuri RFID și dispozitive de human enhancement, făcând posibilă monitorizarea lor prin intermediul acestor dispozitive. Monitorizarea sănătăţii şi acordarea de ajutor mai rapid în caz de urgenţă sunt argumente forte pe care se pedalează pentru a reuși implementarea întregii populații cu cipuri. Iar ceea ce nu se spune este că monitorizarea se va face indiferent dacă persoanele sunt bolnave sau nu.
Lee Tien afirma referitor la dispozitivele implantabile care au sistem de urmărire: „în momentul în care acel lucru este în tine, care este garanţia că oricine ar dori să te monitorizeze nu o va face?”
Mari companii, precum Samsung sau Google își dau concursul să inventeze dispozitive medicale implantabile
Printre marile firme care şi-au declarat public interesul pentru human enhancement se numără și Samsung. Compania a inventat recent un minielectrod care poate fi introdus în cap şi care furnizează informaţii despre starea organismului de la inimă la creier, despre starea generală (normală sau patologică) şi cea psihologică a persoanei respective. Acest mini-aparat a fost denumit de Samsung dispozitiv medical implantabil (Implantable Medical Device) – DMI. Minielectrodul comunică cu un computer, iar software-ul special adaptat prezintă medicului datele privind starea persoanei. Se presupune că diagnosticul şi indicaţiile terapeutice se vor face mai eficient. Dar dacă în timpul unei urgenţe, din anumite motive tehnice, datele nu vor putea fi furnizate de computer, această supratehnologizare ar putea costa vieţi.
Modul în care funcţionează acest DMI a fost prezentat doar într-o singură direcţie – cea de la pacient la computer şi medic. Dar, după cum ştim, comunicaţiile electronice funcţionează în ambele sensuri. Întrebarea este: cine garantează că în momentul în care se introduce acel electrod în creier, nu va folosi nimeni computerul, cu un soft adecvat, pentru a se induce persoanei respective impulsuri electrice cu un anumit pattern, pentru a-i provoca diferite stări? Ştim că de mai bine de jumătate de secol se studiază, în special în domeniul militar, interacţiunea fiinţei umane cu câmpurile electromagnetice – în sensul de modificare a reactivităţii ei prin intermediul anumitor tipuri de unde. Pe această temă au existat numeroase proiecte. La ora actuală se ştie foarte precis cum arată pe computer tiparul undelor cerebrale pentru diferitele stări ale fiinţei umane. Prin urmare, cine garantează că aceste implanturi de cip sau alte dispozitive nu vor fi folosite de fapt pentru a se induce, atunci când e necesar, la nivel de mase impulsuri electrice sau electromagnetice care să facă persoanele să fie obediente, supuse sau să inducă în grupuri diferite impulsuri care întrețină tensiuni sau chiar să incite la violenţă?
Popularizarea asiduă a human enhancement-ului
Moda human enhancement este adusă cu insistență în atenţia publicului prin diverse congrese şi conferinţe. Multitudinea lor vrea să sugereze în mod fals că acest subiect este foarte important (este astfel doar pentru scopurile tenebroase ale „elitei”) şi că are o largă răspândire.
La jumătatea lunii iunie 2013, la Lincoln Center, New York, a avut loc congresul pentru tehnologia de tip human enhancement. Printre alte subiecte, la acest congres s-a prezentat cel mai avansat cap de android, foarte asemănător cu originalul uman, care utiliza 36 de servere pentru actualizarea expresiei faciale, un geminoid – un android „viu” şi „cele mai îndrăzneţe tehnologii pentru atingerea imortalităţii prin migrarea trupescului şi a minţii spre substraturi nonbiologice”.
În 2016, la finele lunii februarie, va avea loc a 7-a conferinţă internaţională „Augmented Human”, la Geneva. Această serie de conferinţe a debutat în 2010 la Megeve, o staţiune alpină inaugurată în 1910 de familia Rothschild. Iată câteva exemple de subiecte abordate la aceste conferinţe: realitatea îmbunătățită şi mixtă; internetul dispozitivelor pentru human augmentation; senzori şi hardware; dispozitive IT purtabile; sănătate crescută prin dispozitive artificiale; oraşe „deştepte” (smart cities); textile „deştepte” (smart textiles); turism şi jocuri augmentate; dispozitive bionice şi biomecanice; tehnologii de reabilitare; exoschelete; artă augmentată.
Toate aceste găselnițe tehnologice nu fac decât să îndepărteze fiinţa umană de propria ei natură, aducându-i în atenţie tot felul de subiecte fanteziste, aparent realizabile.
Dezbateri academice pentru human enhancement.
Pentru ca human augmentation/human enhancement să nu fie doar o modă care să treacă mai mult sau mai puţin observată ci să aibă greutate, să aibă girul ştiinţei, pentru a putea fi implementată la nivelul societăţii, s-au realizat chiar dezbateri academice pe acest subiect.
La finele anului 2012, Societatea Regală (Britanică) împreună cu Academia de Ştiinţe Medicale din Marea Britanie, Academia Britanică şi Academia Regală de Inginerie au realizat un workshop intitulat „Human Enhancement şi Viitorul Muncii” în care, după cum au afirmat, „au luat în considerare impactul crescând şi potenţialul risc al tehnologiilor de creştere a capacităţilor umane”.
Raportul final al acestui workshop, al cărui titlu vorbește de la sine, ne edifică indubitatil ce se urmărește de fapt prin dezvoltarea tehnologiei de tiphuman enhancement: „Munca va evolua în următorul deceniu, tehnologiile de creştere a capacităţilor realizând o contribuţie importantă la aceasta. Utilizarea pe scară largă a creşterii capacităţilor ar putea influenţa capacitatea unui individ de a învăţa sau de a realiza diferite lucruri şi poate chiar de a intra într-o anumită profesie; să-i influenţeze motivaţia; să permită oamenilor să lucreze în condiţii mai grele sau la o vârstă mai înaintată, să reducă bolile profesionale sau să faciliteze reîntoarcerea mai rapidă la lucru după boală.” Iar, în încheiere, se menționează că a fost schițată „o hartă de integrare a acestor tehnologii în vieţile noastre într-un mod sigur şi eficace”.
Cu alte cuvinte, workshopul realizat de specialiştii diverselor societăţi şi academii britanice, deși iniţial se afirma în mod păcălitor că va analiza dacă aceste dispozitive de human enhancement vor ajuta în vreun fel fiinţa umană şi societatea, în realitate a avut scopul de a arăta ce bine este să devenim… roboţi, şi că nu avem motive de îngrijorare pentru că artizanii metamorfozei au pus la punct un mod „sigur şi eficace” de a integra tehnologia în viaţa noastră. Este evident că epoca „eu, robotul” se vrea „implementată” cât mai curând.

Critici
Vocile care critică această direcție extrem de periculoasă în care umanitatea este împinsă nu sunt foarte mult mediatizate. Dintre cei care se opun cu vehemenţă acestei „mode” îi amintim pe Francis Fukuyama – sociolog şi politolog american, cu multe studii şi articole publicate, şi pe Leon Kass – medic, profesor şi om de ştiinţă cunoscut pentru opoziţia sa în ceea ce priveşte clonarea, extensia vieţii şi eutanasia, un „umanist de modă veche”, cum se autointitulează. Ei se opun ideii de human enhancement şi tot ceea ce implică ca şi tehnologie, implanturi etc., argumentând că este nenaturală, subminează demnitatea umană, erodează calitatea umană şi poate produce afectarea trupului şi a psihicului.
Thomas Greene afirma că „doar o industrie IT divorţată de orice fel de bun simţ şi demnitate umană, în care tehnologia devine un scop în sine, se poate strădui să facă coşmarurile unor nebuni să devină realitatea obişnuită”.


Îți recomand să citești toate articolele din rubrica „psihotronica și controlul minții” cât și următoarele articole:


Accesând acest site web ești de acord cu termenii și condițiile - notă informativă & termeni și condiții.
Satanism-Spiritual-Seruah-Hail-Satan-666
Contact | Notă legală | Arhivă Bucuria lui Satan / Joy of Satan Archive | Securitate și IT
© Seruah 2015 - 2017 | Spiritualitate și Satanism Spiritual, meditații, puterile minții și ale sufletului, expunerea / demascarea Noii Ordini Mondiale.