O PRIVIRE MAI ATENTĂ ASUPRA CORUPȚILOR (capitolul 6 din cartea Puterea Albilor, de George L. Rocwell)

    Alte capitole traduse în limba română:


DE CE? De ce o proporție atât de mare de evrei își devotă toate energiile lor în operațiunea criminală de naufragiere comunistă împotriva a milioane de ne-evrei – dintre care cea mai mare parte n-a făcut niciodată nimic rău la adresa evreilor?

Dacă nu înțelegem motivul pentru care aceștia fac ceea ce fac, ne va fi imposibil să le dejuca planurile.

La o primă privire, ceea ce fac evreii arată a nebunie pură și nealterată.

Una dintre cele mai obișnuite și mai virulente forme de nebunie se numește „paranoia.” Simptomele paranoiei includ iluzii de grandoare și iluzii de persecuție.

Un pacient din azilul de nebuni care crede că e Napoleon, e „paranoic.” Suferă de „iluzie de grandoare.” Aproape întotdeauna acesta suferă și de o iluzie paralelă care-l face să creadă că toată lumea complotează împotriva lui, îl urăște și că vrea să-i facă rău. Din moment ce ceilalți nu admit că el E „Napoleon” (sau Dumnezeu, Isus sau orice alt personaj imaginat de nebun), pentru el asta înseamnă că ceilalți „sunt porniți împotriva lui.” Vorbește sumbru despre „undele radio” cu care medicii l-au „iradiat” pentru a-i „controla” mintea și e absolut sigur că e persecutat pe nedrept.

Ori de câte ori întâlnim un individ care e preocupat cu ideea propriei sale importanțe supreme și care întotdeauna vorbește despre faptul că toată lumea îl urăște și-l persecută, avem motive să-l suspectăm că suferă de boala mintală paranoia.

Când examinăm natura „religiei” evreiești, descoperim că aceasta se preocupă aproape în totalitate cu astfel de iluzii.

Evreii au urlat de-a lungul erelor că ei sunt poporul „ales” de Dumnezeu, că sunt superiori în comparație cu ceilalți oameni și că destinul lor divin de a subjuga toate celelalte popoare. (Aruncă o privire în Exodul, Geneza și în special în Deuteronom.) Și pentru că celelalte popoare n-au binevoit să-i lase pe acești evrei „aleși” să li se urce în cap, și pentru că i-au expulzat sau chiar i-au ucis pe evrei atunci când aceștia au reușit, prin manipulare, să controleze averea și puterea națiunilor gazdă, atunci evreii au început să urle și mai tare, secol după secol, că ei sunt „PERSECUTAȚI,” „urâți” și folosiți pe post de „țap ispășitor.” Cât îi privește pe ei înșiși, aceștia întotdeauna sunt nevinovați, niște drăguți și un model întruchipat al dreptății.

Cu alte cuvinte, evreii și-au construit o religie bazată pe PARANOIA. Și oricine pune sub semnul întrebării afirmațiile evreilor referitor la persecuție și la statutul lor de popor „ales,” e declarat NEBUN de către evrei!!

Privind situația în mod obiectiv, e absolut incredibil că evreii fac PARADĂ în mod deschis și plin de aroganță cu iluziile lor paranoice cum că ar fi „poporul ales.” Ba mai mult, prin asta au reușit să spele pe creier atât de mulți oameni, făcându-i să creadă că oricine îndrăznește să expună adevărul despre evrei e „nebun” și, da, chiar și PARANOIC – acesta e diagnosticul pe care „psihiatrii” evrei îl dau celor care au o imagine realistă asupra paranoiei evreiești!

Însă paranoia nu e singurul motiv pentru acțiunile inexplicabile ale evreilor – acțiuni care, timp de patru mii de ani, a făcut ca ÎNTOTDEAUNA să fie expulzați, uciși și alungați din fiecare țară pe care aceștia au infestat-o. Nu e doar paranoia, ci și FAPTELE evreilor.

Observă tiparul activităților evreiești, cu fiecare ocazie în care aceștia emigrează undeva.

Evreii sunt primiți din țară în țară. După care încep să se folosească de orice fel de metode – de la escrocherii la violență – pentru a-și jefui și împovăra gazdele gentile (ne-evreice). Își folosesc averea pentru a dobândi controlul asupra mass-mediei, educației, etc., pentru a-și spăla gazdele pe creier, determinându-le să le ofere poziții pe lângă liderii naționali; în același timp pun la care revoluții pentru a crea anarhie și revolte, în timpul cărora se folosesc de forță și violență pentru a acapara TOATĂ puterea și averea. Și rezultatul revoluțiilor provocate de ei, întotdeauna constă în fondarea de state marxiste demente și neproductive care nu pot supraviețui fără transferuri enorme de bani și bunuri venite din partea statelor și popoarelor necomuniste (productive). (Un exemplu e statul Israel care există în mare parte mulțumită „reparațiilor” plătite de Germaniei, a generozității de miliarde de dolari venite din America și din Rusia Sovietică; de asemenea, acest stat e întotdeauna salvat de grâul, banii și „AJUTORUL” primit de la americani.)

Din câte știm, acest comportament are loc de cel puțin trei mii de ani. Evreii au făcut asta (e un fapt istoric) în Grecia, Persia, Roma, Spania, Anglia, Portugalia și multe alte regate, de unde au fost expulzați sau uciși datorită operațiunilor parazite făcute împotriva gazdelor lor, trăind fără a produce.

Iar aceea reprezintă prima parte din răspunsul la întrebarea „de ce evreii se comportă de așa manieră.”

Unui procent enorm de evrei pur și simplu nu le place să MUNCEACSĂ din greu. Din timpuri imemorabile aceștia au căutat modalități de a evita să-și producă necesitățile existențiale.

În cazul tuturor celorlalte popoare din istoria lumii, PĂMÂNTUL – adică teritoriul propriu zis – reprezentă fundamentul de care depinde existența poporului. Nu-ți poți imagina o Franța, o Anglie, un Egipt, o SUA, China, Japonia, Italia, Suedia sau orice altă națiune care să nu aibă un pământ, o patrie din care poporul să-și câștige traiul și, care, din punct de vedere spiritual, să reprezinte națiunea însăși.

Și cu toate acestea există o singură națiune care a trăit timp de aproape două mii de ani FĂRĂ nici un petic de pământ din care să-și câștige existența – iar aceasta e națiunea evreiască. Cum a putut aceasta să se coboare atât de jos?

Răspunsul e că evreii întotdeauna s-au folosit de OAMENI așa cum alte popoare s-au folosit de PĂMÂNT.

Poate fi obiectat că evreii au fost alungați din țara lor, așa că n-au avut de ales. Însă în mod literal, sute și sute de alte popoare au fost și ele alungate din patria lor și pentru asta n-au pierit ci – cel mai adesea – au CUCERIT un alt popor pe undeva și și-au redobândit astfel un teritoriu din care să-și câștige existența.

În loc să procedeze la fel ca toate celelalte popoare, adică să-și găsească sau să-și procure un teritoriu din care să-și câștige traiul, când evreii au fost alungați din țara lor, s-au adaptat într-un mod diferit; pur și simplu au învățat să trăiască de pe spinarea altor popoare care, la rândul lor, își câștigau existența din patria lor.

Și de-a lungul secolelor, evreii s-au altoit de așa natură încât au devenit specializați și extrem de adaptați EXCLUSIV la acest stil de viață. A auzit cineva de vreun mare grup de fermieri evrei, văcari evrei sau pionieri evrei? Evreii niciodată nu își fac apariția în număr mare într-o națiune decât numai când aceasta e ÎNSTĂRITĂ și PRODUCTIVĂ. Și când își fac apariția, aceștia nu cumpără terenuri pentru a lucra pământul, așa cum fac cei mai mulți oameni când se mută într-o țară nouă; în schimb, evreii se așază în comune, sate și orașe imediat ce acestea sunt construite, și devin negustori, mercenari, operatori de saloane, etc.

Printre diversele forme de viață, acest stil de viață se numește „parazitism” – a trăi într-o comunitate fără a lucra.

Există multe animale și plante care au exact aceleași caracteristici: teniile, iedera, lipitorile, etc.

Pentru ca un parazit să aibă succes, fie că e vorba de o plantă sau de un animal, acesta trebuie să găsească o modalitate de a-și procura hrana și protecția de la gazdă pe o perioadă extinsă de timp – iar acest lucru adesea înseamnă găsirea unei metode de anesteziere a gazdei cu privire la ceea ce face parazitul; acesta trebuie să fure hrana și adăpostul pe nesimțite așa încât, pentru început, gazda să nu fie conștientă de jaful care are loc și astfel să-l tolereze.

Nu poți SIMȚI o tenie. Însă începe să-ți lipsească din nutrimente. Devii din ce în ce mai slăbit și în cele din urmă mori, întrucât viermele suge toate nutrimentele din tine.

Și acesta este paradoxul parazitului: cu cât are mai mult succes, cu atât mai repede își omoară gazda și, prin urmare, cu atât mai curând se omoară și pe el!

Exact asta pățește o națiune care a primit o supradoză de evrei (și prin asta o pățesc și evreii).

Se furișează drept negustori și „intelectuali,” după care încep gradual să se hămesească pe spinarea gazdei ce muncește din greu, devorând totul cu o lăcomie mereu crescândă, ascunzându-și întotdeauna sugerea de sânge prin tot felul de fraze dintre cele mai plauzibile și mai pompoase despre „fraternitate.”

Mă îndoiesc că există mai mult de un evreu într-un milion care să realizeze ceea ce face, atunci când se dedă la negustorii exagerate, la hiper-intelectualism și la speculații nesincere. Însă în cele din urmă REZULTATELE sunt catastrofale atât pentru evreu cât și pentru gazda sa.

După ceva vreme, cu toate că poate că încă nu poți SIMȚI tenia, știi cu certitudine că CEVA nu e în regulă și începi să cauți plin de disperare sursa agoniei. Mai repede sau mai târziu, când realizezi că ai un vierme în burtă care-ți mănâncă măruntaiele, îl scoți din tine mânat de cea mai mare cruzime și ești plin de satisfacție că a fost nimicit.

Nesfârșitele „pogoane” săvârșite împotriva evreilor de-a lungul istoriei, a reprezentat nimicirea unei tenii mortale din corpurile agonizate ale popoarelor atacate de paraziții evrei.

Și întotdeauna ouăle viermelui au fost stârpite cu repeziciune din mijlocul unui popor, numai ca să-și găsească adăpost în corpul unei națiuni noi și nebănuitoare, de unde să-și înceapă din nou vechiul lor comportament de secătuire a gazdei.

În cazul în care ideea de paraziți UMANI pare prea vulgară și incredibilă pentru cititor, dați-mi voie să vă prezint descrierea oficială a acestui procesul, descriere preluată din însăși lucrările evreilor.

Cea mai veche și cea mai completă consemnare a metodelor evreiești de parazitism poate fi găsită în aproape orice casă din America, chiar sub nasul fiecărui ne-evreu – care în prealabil a fost învățat să-i venereze pe paraziții care-i mănâncă de vii.

În Vechiul Testament putem citi povestea unei operațiuni evreiești tipice din orice națiune pe care aceștia o invadează. Aproape întotdeauna evreii își fac intrarea într-o națiune nouă dându-se drept „refugiați” sau prizonieri și sclavi (care au trecut prin „dificultăți” cu gazda lor precedentă).

Așa s-a întâmplat în Egiptul antic.

Un evreu pe nume Iosif era cu oile la păscut. Frații săi mai întâi au vrut să-l omoare pentru a pune mâna pe „mantaua pestriță,” însă s-au decis totuși să-l arunce într-o groapă (Geneza 37). Apoi se făcea că niște madianiți negustori de sclavi treceau pe acolo și, în versetele 26 și 27, vedem că acești evrei au hotărât că ar fi o risipă să-și omoare fratele când îl puteau VINDE pentru câștig.

Așa că, proprii săi frați l-au vândut pe Iosif ca sclav pe 20 de arginți și în felul acesta evreul a sfârșit în Egipt.

În Geneza 39:6 vedem că Iosif făcea o treabă atât de bună ca sclav în casa stăpânului său egiptean încât acesta își lasă toate lucrurile în mâna evreului. În versetul 6, evreul a devenit atât de indispensabil pentru stăpânul său egiptean, că acesta îl face șef peste întreaga casă egipteană.

Dar Iosif intră în bucluc cu nevasta egipteanului. Aceasta susține că el a încercat să o violeze. Iosif insista, plin de inocență, că ea a încercat să-l violeze pe el. (Gen. 39:12)

Iosif e aruncat în temniță, unde tiparul se repetă: datorită sugestiilor sale deștepte acesta devine atât de indispensabil pentru administrația închisorii, încât e făcut șef peste închisoare!! (Gen. 39:22)

Din această poziție de invidiat devine confidentul paharnicului faraonului, care de asemenea e în temniță. Iosif tălmăcește visele acestuia. Mai târziu Faraon îl repune în funcție pe paharnic și are un vis pe care nu-l poate interpreta. Paharnicul îl sugerează pe Iosif. Faraon cere ca Iosif să fie adus înaintea sa și-i spune acestuia că a visat șapte vite grase și șapte vite slabe. Vicleanul Iosif îi spune faraonului că Egiptul va trece prin șapte ani de belșug, urmați de șapte ani de foamete. (Timp de secole pe valea Nilului aveau loc inundații de proporții după care urmau perioade de secetă, așa că era normal ca după „anii de secetă” să urmeze „ani plini de belșug” și viceversa.) Cu toate acestea se pare că tânărul Faraon a rămas atât de impresionat de Iosif încât îl întreabă cum ar trebui să procedeze. Evreul deștept îi spune că trebuie să găsească un bărbat suficient de inteligent ca să colecteze și să depoziteze cantități imense de grâne, în următorii șapte ani. Foarte „surprinzător” e că Faraon îl alege exact pe Iosif ca să facă acest lucru și, în Gen. 41:40, Faraon îi dă „prietenului” său evreu stăpânire peste toată țara Egiptului. Iosif devine un „Bernard Baruch” al Egiptului iar Faraon darămite i-a spus evreului că „fără tine nimeni nu va ridica mâna, nici piciorul, în toată țara Egiptului.”

Așa cum se cade, Iosif colectează și depozitează în cantități imense grâul produs prin truda egiptenilor.

Când Egiptul e lovit de secetă și când egiptenii flămânzeau, Iosif începe să vândă înapoi la egipteni propriul lor grâu. (Gen. 41:56)

Aceiași evrei stricați care l-au vândut pe Iosif în sclavie, vin din Canaan până în Egipt pentru a cumpăra grâu. Iosif, care egiptenilor le vindea grâul, fraților lui le dă grâul pe nimic. Ba mai mult, le dă evreilor o porție dublă de grâu și pe deasupra le pune în saci și aur egiptean! (Gen. 44:1) Apoi îi dă afară pe toți egiptenii din biroul său și le spune fraților său să-i aducă pe toți evreii în Egipt, pentru a trăi pe gratis de pe grâul egiptenilor. (Gen. 45:1, 10, 11) Între timp, Iosif le vinde înapoi fermierilor egipteni grâul pe care ei înșiși l-au produs. Regele e nespus de satisfăcut când vede că trezoreria i se umple doldora. Așa că Iosif îi spune regelui că frații lui împreună cu toate familiile lor sunt pe drum spre Egipt, iar regele îi promite că evreii vor „primi ce e mai bun din țara Egiptului” și că vor „mânca grăsimea țării.” (Gen. 45:18)

Cu banii pe care fermierii egipteni își cumpărau înapoi propriul lor grâu, Iosif le dă tuturor evreilor haine, căruțe încarcă ochi cu toate cele trebuincioase, ba mai mult le dă și câte 300 de arginți! (Gen. 45:16-22)

Pe urmă, în Gen. 46 e relatat cum o întreagă ARMATĂ de evrei se mută în Egipt; Iosif le spune evreilor să-l mint pe rege că ei nu sunt ciobani (lucru care Iosif știe că-l va enerva pe rege). În schimb, toți evreii primesc pe gratis terenuri și vite egiptene – cele mai bune din tot Egiptul. (Gen. 46:34) Niciunul dintre acești evrei n-a muncit absolut deloc pentru a produce averile pe care le înșfacă. (Un tipar tipic parazit.)

Geneza 47:14 ne spune că Iosif, șeful evreu al Egiptului, a „strâns tot argintul” egiptenilor prin grâul pe care li-l vindea.

Ca rezultat, în versetul 15 descoperim că „s-a sfârșit argintul din țara Egiptului”!

Oare nu e asta o criză economică?

Egiptenii înfometați l-au rugat pe Iosif să le dea nițel grâu pentru căci nu mai au nici un ban. Iosif le spune, în stilul tipic amanetului evreiesc, că ei încă mai dețin vite! Așa că evreul pune mâna și pe vitele fermierilor evrei! (Gen. 47:16)

Anul următor, egiptenii flămânzi cerșesc din nou pâine. Însă evreul păzitor al grânarelor (care au umplute prin truda egiptenilor), le spune că trebuie să-i vândă și ogoarele! Pentru a supraviețui, oamenii trebuie să-i dea evreului, în numele Faraonului, toate pământurile (versetul 20). Apoi evreul îi pune pe toți în „zone de concentrare” – orașe – evacuându-i de pe propriile lor pământuri! (Vers. 21) Când egiptenii sunt aduși într-o stare de disperare totală, înfometați, fără argintul lor, fără terenurile și vitele lor, Iosif îi pune înapoi pe terenurile lor pentru a le lucra ca dijmași, pe un profit de 20%! (Vers. 24)

E de înțeles că din momentul în care Iosif se ocupă de afacerile egiptenilor, egiptenii sunt săraci, lucrează ca niște sclavi și sunt flămânzi.

Însă între timp, hoardele de evrei pe care Iosif le-a adus în Egipt s-au „înstărit, au crescut şi s-au înmulțit foarte mult” (vers. 27), hrănindu-se cu „grăsimea țării” – FĂRĂ SĂ MUNCEASCĂ!

Îți sună familiar?

În cartea evreiască Exodul se vorbește de moartea lui Iosif și despre egipteni care căutau o modalitate de ai da pe evrei jos de pe spinarea lor. În Exodul 1, sunt câteva versete care merită a fi redate în mod integral aici:

7. „Fiii lui Israel s-au înmulțit, s-au mărit, au crescut şi au ajuns foarte puternici. Şi s-a umplut țara de ei. 8. Peste Egipt s-a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. (Cu siguranță un „antisemit”) 9. El a zis poporului său: ‘Iată că poporul copiilor lui Israel este mai mare şi mai puternic decât noi. (Aruncă o privire la situația din New York City, Los Angeles, etc.!) 10. Veniți să ne arătăm dibaci față de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întâmpla un război, să se unească şi el cu vrăjmașii noștri…’” (Ca trădători și spioni) (Vi-i mai amintiți pe Rosenbergs, Sobels, Greenglasses, Golds, Moskowitz’s, Silvermasters, etc., etc., etc., care s-au unit cu inamicii noștri comuniști?) Aici poate fi observat tiparul clasic.

Evreul ajunge îmbrăcat în cârpe și gioarse și într-o teribilă mizerie datorită acțiunilor propriilor săi frați. (Nu gentilii/ne-evreii au fost aceia care l-au vândut pe Iosif în sclavie, ci proprii săi frați evrei.)

Poporul gazdă e relativ comod și în scurt timp observă îndeletnicirile inteligente de necontestat pe care le deține evreul. (Iosif devine șef în casa în care era sclav.)

Evreul începe să forțeze nota. (Iosif e acuzat că a încercat să se culce cu nevasta stăpânului său, care îl aruncă în temniță.)

În ciuda buclucului (închisoarea), evreul prosperă datorită vechii abilități de a managera și manipula. (Iosif devine șef în închisoare.)

Folosindu-se de viclenia s-a, ajunge în cea mai înaltă poziție de putere. (Iosif devine „ofițerul executiv” sub Faraon și practic conduce Egiptul.)

Abuzând de toate pârghiile înaltei funcții de putere pe care o deține, evreul începe nu doar să colecteze bani și putere, ci practic toți banii și toată puterea o pune în mâinile unei puzderii de evrei. Devine atât de lacom și de avid încât zdrobește întreaga economie. (Iosif confiscă atât de mulți bani de la egipteni încât „banii s-au sfârșit” în Egipt.)

Prin această „criză economică” evreul înșfacă toată bogăția țării. (Iosif chiar asta a făcut, după care le-a dat celorlalți evrei „grăsimea țării”.)

Odată ce evreul deține și controlează toate lucrurile, începe să transforme populația nativă în sclavi financiari. (Iosif i-a trimis pe fermieri înapoi pe pământurile lor ca dijmași, prin care jidanul câștiga 20% din toată producția țării!)

În mod inevitabil, toată situația asta le-a conferit evreilor o puterea și o avuția nespus de mare, în timp ce populația nativă trăia nenorocită, încât poporul gazdă au devenit „antisemiți” iar evreii au început să caute o altă țară în care să emigreze. ACEȘTIA AU DEVENIT SPIONI, etc. (Regele/Faraonul Egiptului îi avertizează pe semenii săi că evreii sunt mai puternici decât egiptenii în propria lor țară și că evreii probabil că sunt trădători. Așa că acesta încearcă mai întâi să-i facă pe evrei să lucreze ca sclavi.)

Ultimul pas e acela în care populația nativă încearcă într-un fel sau altul să-i țină pe evrei sub control. (Regele poruncește uciderea tuturor pruncilor evrei de parte bărbătească.) Când aceste metode mai puțin radicale nu dau rezultate, populația nativă se răscoală și fie îi ucide pe evrei sau îi izgonește. (Moise îi conduce pe evrei afară din Egipt, mărșăluind cu doar câțiva iarzi înaintea armatelor regale care-i urmărea.)

Acest tipar a fost transcris cu mai mult de patru mii de ani în urmă – de înșiși mâinile evreilor. Găsești fiecare cuvânt în biblie!

Practic nimic nu s-a schimbat.

Așa cum s-a întâmplat și în America, evreii întotdeauna apar drept „refugiați” amărâți și sunt bine primiți și asistați de către poporul gazdă. Apoi încep să se cațăre pe spinarea poporului gazdă, folosindu-se de orice mijloace disponibile – cooperând chiar și cu frații lor marxiști criminali – până când, în cele din urmă, evreii „ajung foarte puternici” și „înstăriți” în țară, iar națiunea gazdă sfârșește plătind taxe și comisioane imense pentru ca evreii să poată trăi bine mersi pe pământul altora. Mai repede sau mai târziu evreii zdrobesc economia în mod total și în cele din urmă ajung să dețină pământul, transformând populația în sclavii unui salariu, în timp ce evreii caută prin viclenie să intre sub pielea ultimilor ne-evrei care mai dețin putere și bani.

Întreabă-te: i-au „persecutat” egiptenii pe evrei pe nedrept?
Potrivit pripirilor înregistrări ale evreilor din Geneza și Exodul, egiptenii n-au făcut absolut nimic împotriva lui Iosif și a evreilor. Din potrivă, egiptenii l-au făcut pe Iosif „domnitor peste toată țara Egiptului” și le-au dat puzderiei de evrei „cele mai bune” terenuri din Egipt, pe de-asupra le-a dat și vite pe gratis și tot felul de alte avantaje. Egiptenii au făcut totul pentru evrei.

Ca recompensă, când egiptenii sunt flămânzi și înfometați din cauza secetei, nu primesc nici un fel de „caritate” din partea evreilor. Nu. Mai întâi Iosif de cere toți banii, le ruinează economia, apoi le ia toate animalele și, în cele din urmă, le înșfacă până și pământul!!!

În timp ce evreilor le dă „grăsimea țării,” pe egipteni îi mută de pe terenurile lor în orașe unde ajung cerșetori, după care le „permite” să se întoarcă înapoi pe pământurile lor ca să lucreze ca dijmași pe un profit de 20%.

Ai tolera tu oare un invitat căruia i-ai oferit cea mai bună cameră din casa ta, invitat care atunci când tu te aflai la necaz ți-a luat toți banii, tot mobilierul și, în cele din urmă, ți-a luat până și casa; și l-ai lăsa tu oare pe acest „invitat” al tău să-ți permită să revii în casă pentru a locui în pivniță ca slugă, în timp ce el trăiește ca un rege fără să lucreze?

Din momentul în care înțelegi că evreii au moștenit o trăsătură aparte – parazitismul – o trăsătură ce nu se găsește în nici un alt popor, nici măcar în popoarele primitive, îți va fi mai ușor să înțelegi de ce anume jidanii sunt ceea ce sunt și de ce se comportă în felul acesta.

Toate acuzațiile de „antisemitism,” de „persecuție,” toată propaganda despre „poporul ales” și toată istoria evreilor – toate pornesc din natura evreilor de încerca din nou și din nu de a trăi și de a consuma fără a produce.

Iar nevoia de a-și ține gazdele sub anestezie, inconștiente de faptul că sursa mizeriei e provocată de parazitismul evreiesc, i-a forțat pe evrei să-și dezvolte un întreg repertoriu de caracteristici secundare care uneori sunt mult mai detestate decât parazitismul în sine – ce se află la baza problemei.

Prima dintre aceste caracteristici e abilitatea de a minți.

Aproape fiecare personalitate, de la Tiberius la Schopenhauer, i-a osândit pe evrei drept MINCINOȘI, „maeștrii ale celor mai năstrușnice minciuni.” Hitler spunea că un evreu spune adevărul numai pentru ca mai târziu să aibă posibilitatea de a zice o minciună mai mare.

Pentru a ascunde faptul că evreii sunt o rasă diferită de oameni (adică una parazită), aceștia au născocit monstruoasa minciună că ei reprezintă doar „o religie.” Evreii își neagă cu isterie caracteristicile evreiești, înfățișarea, operațiunile și prădăciunile pe care le fac, în timp ce indivizii care menționează aceste lucruri sunt atacați de către evrei și sunt etichetați drept „urâtori” și „antisemiți,” etc.

Și pentru a-și raționaliza această trăsătură mizerabilă de a trăi de pe spinarea celor care produc, evreii au inventat mârșavul mit că ei ar fi „poporul ales.” Și-au oferit lor înșiși o licență specială din ceruri, de a trage chiulul de-a lungul secolelor.

Un tată care-și „alege” pe unul dintre copii pentru a-l favoriza, după care-i privează de dragoste pe ceilalți copii pe care i-a adus pe lume, e un înșelător și un nelegiuit. Cu toate acestea evreii vor ca noi să credem că un Atotputernic care aparent ne-a creat pe toți în imaginea s-a, îi favorizează pe evrei! E cumplit!

Odată ce au adaptat stilul de viață parazit, triburile timpurii ale evreilor au fost determinate să raționalizeze că nedreptățile inumane a acestor criminali băutori de sânge, și-au „primit legea” de la Dumnezeu.

Întregul Vechi Testament abundă de afirmațiile năucitoare că ei vor „călca pe gâtlejul tuturor celorlalte națiuni,” că ei vor avea în mâinile lor lacome tot aurul și toată bogăția lumii și că vor transforma în sclavi toate popoarele lumii. Visul teniilor umane!

Fără îndoială că dacă o tenie ar putea vorbi, ar geme „Oy, de ce toată lumea mă urăște și mă persecută?”

Combinând raționalizarea pro parazitism a acestor „aleși,” cu dragostea fanatică pe care o au pentru ei înșiși și cu unitatea care rezultă de aici – evreii se reproduc doar în interiorul rasei lor, secol după secol. Iar această endogamie a produs rasa specială și recognoscibilă a evreului gras, cu înfățișarea uleioasă și avidă. Cel care exemplifică cel mai bine imaginea evreului tipic, e Harry Golden.

Pe lângă caracteristicile nefaste ale parazitismului, evreii au fost de asemenea forțați să dezvolte o trăsătură în care i-au întrecut pe toți ceilalți: o viclenie pur materialistă și superficială.

Bineînțeles că există și evrei proști. Însă ÎN MEDIE, evreul îl întrece pe gentil în șiretenie și acuitate mentală. Și n-are de-ales. Gentilul de rând e o persoană plină de forță și curaj.

Ori de câte ori gentilii descoperă cu ce se ocupă evreii, cum le trag pe sfoară producția dobândită prin trudă, aceștia recurg la forță brută pentru a pune capăt prădăciunilor comise de tenia umană. Pentru a preveni un astfel de sfârșit violent, evreii trebuie să-și „asigure supraviețuirea prin inteligență.”

În felul acesta, evreul și-a dezvoltat un elaborat set de „inteligențe.”

Ceea ce evreii vâră lumii pe gât drept „religie” iudaică, în fapt reprezintă esența codificată a acestei „inteligențe” evreiești, legile prin care să trăiască ca paraziți de pe truda și sudoarea gazdelor lor, prin care să pună mâna pe femeile gentililor pentru plăcerile evreilor și a bărbaților gentili pentru a munci pentru evrei – toate acestea în timp ce victimele lor îi venerează drept un popor „sfânt”!

Sună asta sălbatic, extrem – și chiar nelegiuit și vicios? Mărturisesc că într-adevăr așa sună.

Dovada că tot ceea ce am scris mai sus e adevărat, poate fi găsită chiar în cuvintele evreilor. Mai jos e un citat din corespondența dintre Karl Marx și un alt evreu pe nume Brauch Levy, citat publicat în „La Revue de Paris,” pe 1 iunie 1928, pagina 574:

„În noua organizare a lumii, copiii lui Israel se vor răspândi pe întreaga suprafață a lumii și vor deveni pretutindeni, fără opoziție, elementul conducător, în special dacă pot impune asupra claselor muncitoare controlul ferm a unora dintre ei. Guvernele națiunilor care vor forma Republica Universală, vor trece fără efort în mâinile evreilor sub pretextul victoriei proletariatului, după care proprietatea privată va fi suprimată de către conducătorii de rasă evreiască care vor controla fondurile publice de pretutindeni. În felul acesta se va împlini promisiunea talmudică care spune că atunci când vor sosi zilele lui Mesia, evreii vor deține averea tuturor popoarelor lumii.”

Chiar mai convingătoare e sursa originală a legilor pe care evreii le venerează drept „Biblia,” adică Talmudul evreiesc. Acest set imens de legi pentru folosirea și abuzarea „goyim-lor stupizi” – vite, după cum ne consideră – conține mai multe spurcăciuni și ură decât orice altă carte de pe fața pământului. Trage singur concluziile! Citește câteva fragmente din cartea sfântă a evreilor – fundamentul „religiei” evreiești:

„De Chol HaMoed e interzisă tranzacția oricărui fel de afacere. Dar se permite practicarea cametei pe gentili, pentru că practicarea cametei pe gentili în orice moment aduce plăcere Domnului” (Schulchan Aruch, Orah Chaim, 529).

„Cu ocazia sărbătorii Haman, toți evreii trebuie să rostească rugăciuni de mulțumire, numite Arud Haman, în care să spună: ‘Blestemat să fie Haman și toți gentilii, și binecuvânta să fie Mardoheu și toți evreii.’” (Schulchan Aruch, Orab Chaim, 690)

„Rugăciunea Kadish va fi rostită numai atunci când zece evrei sunt adunați împreună, iar aceștia trebuie să fie împreună într-un așa fel încât să nu-i separe nici un lucru necurat ca, spre exemplu, excremente sau un gentil.” (Schulchan Aruch, Orah Chaim, 55, 20)

„Evreii sunt ființe umane; celelalte popoare ale lumii nu sunt ființe umane, ci fiare.” (Baba Mezia)

„Toate femeile ne-evreice sunt târfe.” (Eben Haezar)

„Unui evreu îi este permis să violeze, să înșele și să jure strâmb; însă trebuie să fie atent să nu fie prins pentru ca Israel să nu sufere” (Schulehan Aruch, Jore Deah).

„O fetiță gentilă care a împlinit vârsta de trei ani, poate fi violată” (Aboda Shara 37a).

„Exterminarea gentililor e un sacrificiu necesar” (Zohar II 43a)

„Până și cei mai buni dintre gentili merită să moară.” (Abodan Zarah 2Gb)

„Cei mai buni dintre gentili trebuie ștrangulați.” (Rasoni 14)

„Fiecare goy care studiază talmudul și fiecare evreu care-l ajută cu asta, ar trebui să moară.”
(Sanhedrin 59a)

„Evreii au fost creați pentru a fi serviți de ne-evrei. Aceștia din urmă trebuie să are, să semene, să plivească, să secere, să lege și să macine. Evreii au fost creați să aibă toate lucrurile de-a gata.” (Berachoth)

„O femeie care a întreținut relații sexuale cu o fiară (ex. un câine) e eligibilă să se căsătorească cu un preot.” (Yebamoth 59b)

„Israel e asemenea femeii căreia bărbatul ei îi aduce banii. În felul acesta Israel e scutit de truda muncii și-și primește banii de la popoarele lumii.” (Jalkut Schim., 75, 2)

„Iar acela care dorește ca niciuna dintre jurămintele pe care le-a făcut pe parcursul anului să nu fie valide, să declare la începutul anului: ‚Orice jurământ pe care l-aș putea face în viitor, va fi nul.’” Prin asta JURĂMINTELE evreilor sunt anulate. (Kol Nidre Nedarim 23b)

„Dumnezeu le-a dat evreilor putere peste posesiunile și sângele tuturor națiunilor.” (Seph. Jp., 92, 1)

„Cu privire la revendicările gentile ale drepturilor de proprietate, posesiunile acestora sunt ‚precum terenurile nerevendicate din deșert.’” (Baba Bathra, 54h)

„Dintotdeauna a fost considerată o faptă meritorie ca un evreu să pună mâna pe posesiunile gentililor.” (Schulchan Aruch)

„Când un evreu are un Gentil prins la înghesuială, un alt evreu îi poate împrumuta bani aceluiași Gentil și, în schimb, să îl înșele, astfel încât Gentilul să fie ruinat. Căci în acord cu legea noastră, proprietățile Gentlilor sunt ale nimănui, iar primul evreu care dă de ele are dreptul să le confiște.”
(Schulchan Aruch, Choszen Hamiszpat 156)

„Nu e permis să-l jefuiești pe un frate, dar e permis să jefuiești un ne-evreu, întrucât este scris (Lev XIX, 13) ‘Să nu-l prazi pe fratele tău.’ Însă Iehova a spus că aceste cuvinte nu se aplică în cazul unui goy, pentru că acesta nu e frate cu tine.” (Baba Mezia, 61a)

„Evreilor le este permis să mintă și să mărturisească strâmb pentru a condamna un gentil. Numele lui Dumnezeu nu e profanat când îi mințiți pe gentili.” (Baba Kama, 113a, 113b)

Fiind un materialist grosolan îndrăgostit de sine și de aurul său, a cărui viață depinde de actul de *a primi* și nu de *a da* (exact ca o tenie), evreul de rând întâmpină dificultăți atunci când vine vorba de a fi „curajos” din punct de vedere fizic. El nu vede nici un sens în a se sacrifica pe sine însuși, pentru că odată ce e mort, nu mai poate câștiga nimic. (Îți poți imagina o tenie curajoasă?)

Mai presus de toate, evreul realizează că singura sa șansă de a supraviețui constă într-un efort total de a-și ține gazda complet inconștientă de manevrele pe care el le face. Din momentul în care gazda realizează că are o tenie, administrarea de ulei de castor e inevitabilă și, odată cu asta, toată inteligența, minciunile și abilitatea evreilor de a se masca sub forma unei „religii”

Așa că evreul devine campionul mondial absolut în arta de a fi un cameleon. În America, acesta e MODELUL original care mănâncă plăcinta cu mere, care țipă la arbitru în timpul meciului și care se alătură până și Bisericii Unitariene pentru a face paradă prin suburbii, așa cum fac goyim-ii duminica. În Anglia evreul devine „regal,” care deține un titlu sau rang de „cavaler” sau „duce.” În Spania acesta urlă „Ole!” în timpul luptelor cu tauri și devine un „Don.” Înainte de al Doilea Război Mondial, unii evreu au încercat să fie chiar și „naziști.” Însă în spatele tuturor deghizărilor se află natura s-a de evreu care n-a pierit niciodată și în când lumea întră într-o perioadă de criză, aceasta îndată va ieși la suprafață. El e evreu mai întâi – și doar apoi e „american” sau „spaniol.”

Înaltul judecător evreu din Curtea Supremă a SUA, Louis D. Brandeis, a descoperit adevărul despre el și frații săi atunci când, în cartea sa „Zionism” la paginile 113-114, a scris:


„Haidem să recunoaștem că noi, evreii, suntem o naționalitate distinctă în care fiecare evreu este în mod necesar un membru, indiferent de țara din care vine, de statutul sau de convingerile sale.”

„Organizează, organizează, organizează, până când fiecare evreu se ridică pentru a fi numărat – numărat ca fiind fie de partea noastră, fie, conștient sau inconștient, ca fiind de partea acelor câțiva care sunt împotriva propriului lor popor.”

Rabinul Stephen Wise, care probabil că e cel mai faimos rabin american, a explicat lucrurile și mai clar într-un citat din New York Herald Tribune, de pe 13 iunie 1938:

„Nu sunt un cetățean american de religie evreiască. Sunt EVREU. Sunt american. Sunt american de 63-64 de ani din viața mea, însă am fost evreu timp de 4000 de ani. Hitler a avut dreptate cu privire la un lucru. Acesta spune că poporul evreu e o rasă, iar noi chiar suntem o rasă.”

Evreul de asemenea are mai multe „piei,” în care sau din care acesta se poate târî asemenea unui șarpe, după cum dictează circumstanțele.

Evreii devin un grup „religios” ori de câte ori oamenii devin conștienți de numărul îngrijorător de evrei care ne vând comunismului. Liga Anti-defăimare ne explică în mod viclenesc cum stau lucrurile: „Acești oameni, la fel ca familia Rosenbergilor, nu mai sunt evrei pentru că evreii cred în Dumnezeu în timp ce comuniștii sunt atei. Prin urmare, Rosenbergii NU erau evrei!”

Însă când vine vorba ca evreii corupți din jurul lumii să poată fugi în Israel, aceștia beneficiază de o lege numită „legea întoarcerii” potrivit căreia orice persoană care a fost născut de o MAMĂ evreică, e la rândul său EVREU – conform propriilor lor definiții. Așa se face că, atunci când spionul comunist condamnat în SUA, Robert Soblen, a fugit din Statele Unite după ce evreica Battonweiser l-a scos pe o cauțiune de 100.000 dolari, acesta a fost primit cu brațele deschise de un segment major al societății israeliene până când faptul că era adăpostit în Israel a produs o indignare atât de mare încât începea să provoace stricăciuni relațiilor publice ale evreilor – așa că în cele din urmă și fără tragere de inimă l-au predat autorităților americane. În fine, acest lucru aproape că a provocat un război civil pentru că cei mai mulți israeliți au considerat că guvernul a trădat „legea întoarceri” în cazul acestui spion COMUNIST evreu.

Apoi evreii au mai multe „costume” pentru naționalitate.

Evreii sunt promotorii principali ai doctrinei separării dintre Spiritualitate și Stat, agitând cu succes peste tot prin America pentru a interzice spiritualitatea din școli, pentru a opri celebrările spirituale, etc., ÎN TIMP CE EI CONDUC SINGURUL STAT RELIGIOS DIN LUME: ISRAELUL!

Chiar în timp ce evreii condamnă orice legătură dintre spiritualitate și statalitate pentru celelalte națiuni, ei conduc statul cel mai intolerant, cel mai fanatic din punct de vedere religios de pe planetă. Nici măcar nu te poți însura în Israel, dacă nu ești de origine EVREIASCĂ.

Însă ori de câte ori statul Israel e tras la răspundere pentru un anumit lucru, evreii imediat își pun costumul „sionist” pe ei și devin „naționaliști” inocenți și patriotici!

La nivel global evreilor nu le ia decât câteva momente pentru a trece din „costumul” rasial în „costumul” religios, iar apoi în „costumul” naționalist; își schimbă constant costumele în funcție de locul în care se află: în America aceștia sunt un grup religios, în Rusia sunt o rasă și în Israel aceștia devin în mod instant „naționaliști” fanatici.

De fiecare dată când încerci să-l identifici pe unul dintre acești evrei pentru ceea ce SUNT, imediat vei realiza că ești ca într-un joc împotriva mocirlei: pe cât de repede îți închizi pumnul în jurul ei, aceasta ți se prelinge și-ți scapă printre degete. Atacă-i ca pe o religie și aceștia devin un „popor” – și chiar un popor „sfânt” când vine vorba de asta. Atacă-i ca pe un popor și aceștia devin din nou o religie, până când acest lucru devine imposibil sau inconfortabil, caz în care evreii își găsesc refugiul sub înfățișarea unei rase persecutate.

Numește-i o rasă (așa cum ei înșiși se numesc) și te vor acuza că ești un „bigot.” Numește-i o „religie” – și prin asta neagă-le statalitatea – și-i vei auzi urlând că ei sunt un „popor al cărții” care are „dreptul” de a confisca Israelul de la arabi, pentru propria lor „națiune.” Numește-i o națiune – și prin asta fă-i susceptibili la aceleași responsabilități ca orice altă națiune – și dintr-o dată aceștia devin din nou o religie și te vor acuza că îi persecuți.

Prin toate aceste deghizări și fraude aceștia se bazează zi de zi, mai mult decât orice, pe vechea SCHIMBARE DE NUME.

Dacă toți evreii și-ar dezvălui numele lor adevărate, americanii ar vomita în unison când vor realiza că întreaga lor viață culturală e EVREIASCĂ; ar pune mâna pe arme împotriva evreilor aflați la PUTERE, ar înceta să mai privească TV-ul evreiesc și nu-ar mai citi ziarele evreiești, etc., așa că acești evrei inteligenți își iau nume anglo-saxone și DISPAR ca evrei din ochii gentililor – cu toate că ceilalți evrei le cunosc secretul și nu-l uită niciodată.

Ar putea fi scrisă o carte întreagă cu lista „americanilor” faimoși care în realitate erau evrei, dar care și-au schimbat numele. Însă doar pentru ca cititorul să-și poată face o idee despre felul în care evreii îl trag pe sfoară în fiecare zi cu aceste schimbări de nume, mai jos e o listă cu câțiva dintre aceste personaje care, pe mine cel puțin, m-au șocat:

EVREI CARE ȘI-AU SCHIMBAT NUMELE ÎN DOMENIUL DIVERTISMENTULUI:

Mel Allen (comentator de baseball), Israel Harold Arlen (compositor), Arluck Jean, Pierre Aumont, Solomons Lauren, Bacall Betty, Bernstein Benny, Baker Benjamin, Zifkin Theda, Bara Goodman, Binnie Barnes, Gitel Jack, Benny Benny, Kubelsky Milton, Berle Berlinger, Irving Berlin, Isadore Baline, Ben Bernie, Benjamin Anzelovitz, Victor Borge, Borg Rosenbaum, Ernest Borgnine, Ermes Effron, Borgnine Bobbie, Breen Borsack, Fannie Brice, Borach J. Edward, Bromberg Bromberger, Pearl S. Buck (scriitor), Sydenstricker George, Burns Nathan Birnbaum, Eddie Cantor, Izzie Iskowitz, Sue Carol, Evelyn Lederer, Jeff Chandler, Ira Grossel, Charlie Chaplin, Israel Thonstein, Ina Claire, Fagan June, Clayworth Cantor, Jackie Coogan, Cohn Aron, Copland Kaplan, Ricardo Cortez, Jacob Krantz, Tony Curtis, Bernard Schwartz, Howard DaSilva, Silverblatt Marlene, Dielrich Felsinger, Kirk Douglas, Isadore Demsky, Melvyn Douglas, Hesselberg Charle S. (director de televiziune în Dubin), Dubronofsky Vernon, Vladimir Dukelsky, Patricia Ellis, Leftwich Clifton Fadiman, Columnist Isadore Fadiman Douglas Fairbanks, Jr. Ullman William S. Gailmore Radio Margolis John Garfield, Julius Garfinkle, Judy Garland, Gumm Paulette, Goddard Levy, Samuel Goldwyn, Goldfish Dorothy Gordon (evreu rus, moderator al forumului N.Y. Times Youth), Lerner Barry, Gray Radio, BenjamIn Harry, Green Music, Henry Blitzer, June Havoc (de asemenea evreii țigani Rose Lee și April Kent), Hovick Melissa, Hayden Ballet, Mildred Herman, Judy Holliday, Judith Tuvim, Harry Houdini, Ehrich Weiss, Al Jolson, Asa Yoelson, Sybil Jason Jacobs, Danny Kaye, David Kaminsky, Bert Lahr Larrheim, Hedy Lamarr Keisler, Langdon Orowitz, Piper Laurie, Rosetta Jacobs, Marc Lawrence, Goldsmith Steve, Lawrence Sidney, Leibowitz Madeline, Lee Letterman, Will Lee, William Lubovsky, Mrs. Jules Lederer (cunoscută și ca „Ann Landers” – columnistă), Esther Friedman, Miss Ray Lev, Pianist Elihu, Sinclair Lewis, Writer Levy, Ted Lewis, Theo. L.  Friedman, Arthur Lief, Conductor Moiseyev (companie de dans), Abraham Lipshutz, Roberta Linn, Dubin Mary Livingston (nevasta lui Jack Benny), Sayde Marks, Emil Ludwig, Cohn Eugene, Lyons Writer, Morris Gobeloff, Kenneth MacKenna, Mielziner Noel, Madison Moscovitch, Marjorie Main, Marie Tomlinson, Krebs Paul Mann, Yisrol Paul Mann, Libmann Karl Malden, Malden Sekulovich, Hal March, Mendelsohn Mitzi, McCall Steiner, Ethel Merman Zimmerman, Paula Morgan, Miriam Spiegelman, Buddy Morrow, Muni Zudecoff, Paul Muni, Muni Weisfreund, Jan Murray, Murray Janofsky, William Paley (fost director al CBS), Palinsky Joseph Papirofsky, Dorothy Parker, Rothschild Parkyakarkus, Harry Einstein, Jan Peerce, Pincus Perlmuth, Roberta Peters Peterman, Mrs. Morton Phillips (cunoscut și drept „Abigail Van Buren, columnistă), Pauline Friedman, John Randolph, Mortimer Lippman, Erich Maria Remarque, Kramer Elmer, Rice Reizenstein, Edward C. Robinson, Emanual Goldenberg, Richard Rogers Abrams, Billy Rose, William Samuel Rosenberg, Artie Shaw Strauss, Sylvia Sidney, Sophie Koskow, Sid Silvers, Silverstein Elaine, Stewart Steinberg, Elliott Sullivan, Eli Solomon, Lee Stevens, Adam Weinert, Mike Todd, Avrom Hirsch, Goldbogen George, Tvne Martin, Yarus Sophie, Tucker Ahuza, Kalish Walter, Wanger Feuchtwanger, Mike Wallace (personalitate TV), Myron Wallik, Nathanial West (author), Nathan Weinstein, Walter Winchell (columnist), Isadore Lipschitz, Shelley Winters, Hollywood Schrift, Ed Wynn, Israel Edwin, Leopold Keenan, Wynn Frank Leopold.

EVREI CARE ȘI-AU SCHIMBAT NUMELE ÎN POLITICĂ:

Jerzy Borejsza (scriitor guvernamental, Polonia, 1954), Goldberg Michael, M. Borodin (a fondat comunismul în China), Jacob Grueenherg, Bounskov Foundamentzky, Harry Bridges (președintele ILWU), A. B. Renton, Ralph Bowman (capul cercului de spioni, U.S.A., 4243), Heinz Zimmerman, Calvin Brook (editor de știri comunist slovac), Brueck Kalman, Arthur F. Burns (economist), Burnstein Admiral Canaris (spion renumit din al Doilea Război Mondial), Moses Meyerbeer, Frank Carlson, Solomon Szkolnick, Hattie Carnegie, Fanny Kanengeiser, Sam Carr (spion comunist canadian), Schmil Kogen, Lord Cherwell, F. A. Lindemand, Morris Childs (secretarul partidului comunist (PC) din Illinois), Chilofky I. Chisienevechi (a succedat-o pe Ana Pauker), Broitman Paul Corbin, Paul Kobrinsky, Margaret Cowl (comunist american de top), Undjus Jacob Arbenz (revoluționar comunist America Latină), Finzi Dann, Gourevitch Clarence Dillon (diplomat financiar), Lapowski Raymond, Arthur Davies (spion canadian 1954), Rudolph Shohan, Samuel Adams Darcy (secretar P.C.) Saul Dardeck, Ben Dobbs (comunist de top), Isgur Efremov (comisar politic al armatei, 1919), Chaimovitch Moritz Erdelyi (membru în cabinetul lui Bela Kun’s), Eisenstein Edward, A. Filene, Wealthy Boston (marxist), Katzmann Arnold Forster (liga anti-defăimare (ADL), Fastenberg Ernest, Otto Fox (comunist de top), Fuchs Ludvik Frejka Freund, Mrs. Anna Fujiwaka (lider P.C. în Japonia, 1932), Eisenherg Peter Gabor (comunist evreu de origine ungară, 1953), Beno Auspitz, Gen. B. K. Galen, Chesin Ganetzky (reprezentantul lui Lenin) Yakov Furstenberg, Betty Gannett (membru în biroul american Politburo), Rifka Yaroshefsky, Michael Cardin (câștigătorul premiului Filmului Stalin, 1954), Gindin Garin, Gerfeldt John, Gates Ex (editor la ziarul Daily Worker), Israel Regenstreit, Mark Gayn, Amerasia Case, Julius Ginsberg, Mikhail Milsky, Milshtein Boris Morros (spion comunist), Mores David, A. Morse Moscovitch Naout, Ginsburg, Steve Nelson (unul dintre comuniștii originali), Joseph Fleischinger, Herbert Nichol (organizator comunist), Silver David, K. Niles (spion în administrația FDR), Neyhus Ortodoks (comisar), Akselrode Oserski (ambasada sovietică în Londra, 1935), Fridmann Constantine Oumansky (ambasador comunist Mexico), Ullman Ouritzky, Radomilsky Helphand, Parvus Arranged, Israel Lazarevitch, Ana Pauker (dictator comunist român destituit), A. Rabinsohn, Dr. William Perl (spion atomic), Utterperl J. Peters (spion comunist în S.U.A.), Sandor Goldberger, Petrov Envoy, Brest Litovsk, Walzbrot Philip (a executat familia țarului), Golschekin Piatnitzky, Levin George Powers, Morris Poberski, Karl Radek, Sobelssohn Matyas, Rakosi (dictator comunist ungar destituit), Rosenkranz Razumow, Sagovitch Rufus, lssacs Bedrich Reicin, Friedrich Reismann, Josef Revai, Rabinovitch Roani (ministerul justiției sub Bela Kim), Rosenstengel Riszanov, Goldenbach J.B.S., Hardman Amalgamated, Jacob Salutsky, Sidney Hillman (lider comunist), Schmoul Gilman, Morris Hillquit (lider socialist), Misca Hilkowicz, Arthur Liner (spion comunist în Germania, 1954), Richard Stahlmann, Izgoev GoIdman, Charles Douglas, Jackson Jacobson, Harry Jackson, Henry Gliksohn, V.J. Jerome, Jerome Isaac, Romain Kambov, Katz Kamenev, Lev Borisovitch, Rosenfeld Kamensky, Hoffman Friederich Karakas, Kohn Karski, Bekmann Bruno Keller, Koehler M. G,. Kenig French, Jacob Gremb, Alexander Kerensky, Aron Kirbiz, Jean Baptiste Kleber, Moishe Stein, Peter și Helen Kroger (spioni sovietici de top), Morris și Lorna Cohen, Bela Kun, Cohen Lapinsky, Levenson Larin, Lourie Anatoli, I. Lavrentiev Lippman, William Lawrence, Israel Lazar, Elizabeth Lawson, Elsa Block, Iebedieva Simson, Michael J. Lee, Ephriam Zinoyi Liberman, Freda Linton (spion canadian), Fritzie Lipchitz, Trebitsch Lincoln (spion comunist), Ignatz Trebitsch, Jay Lovestone, Jacob Liebstein, Richmond Abraham, Richman Roberts, Gregory Rabinovitz, Alex Rose, Olesh Royz, Fred Rose, Rosenberg Nat Ross, Rosenbaum Carl Ross, Rosenbloom Rumyanzew, Rubintchik Ryazanoff, David B. Goldenbach, Moshe Sharett, Moshe Shertok, Andre Simon, Otto Katz, Richard Sasuly, Alex Furth, Ad Schoonenberg, Belmonte Moi-Sha (Mah Kun), Chiang Kai-Shek, Morris A. Cohen, John Sanford, Julius Shapiro, Rudolph Slansky, Salzmann Jack Sobel (spion comunist în America), Sobolevicius Solntzev, Bleichman Soukanov, Ghimmer Jack Stachel, Jacob Stachel, Steklov Petrograd, John Steuben, Isaac Rijock, I. F. Stone, Isadore Feinstein, Gerard Swope, Gershon Schwabe, Emmerich Szallay, Hollander Tchernomorsky, Tchermordik Tchernov, Feldman Leon Trotsky, Leiba Davidovitch, Bronstein Eugene, Weisefield Vargo, Weichzelbaum Zoltan, Komlo Mines, Weinberger Jean Villon, Ginsberger Vladimirov, Feldman Vobrov, Natansson Volodarsky, Kohen Voltchlcov, Berkmann William Weiner, Welwel Warszower, Harry Dexter White, Weiss Carl Winter, Philip Weissberg, Stephen S. Wise (rabin comunist), Weisz Nathan Witt (avocat comunist), Witkowsky Henry Yagod, Herschel Yemelyan Yaroslawsky, Goublemann Yurenev, Goffman T. A. Yurkin, Weinberg Yurovsky, Alfred Rosenberg, Zagorsky Krachmann, Col. Roman Zambrowski, Nussbaum Zinoviev, Ovsegerstion A. Rademilsky, Zverditch Fonstein.

Însă chiar și cu toată deghizarea și schimbarea de nume, evreul știe că se confruntă neîncetat cu teribilul pericol de a fi VĂZUT de poporul gazdă, de a-i fi descoperiți dinții săi de vampir înfipți și sugând chiar din venele gazdei, lucru care va duce la expulzarea sau căsăpirea sa – așa cum au făcut nenumărate popoare de-a lungul istoriei.

Așa că, realizând acest lucru, evreul e cel mai isteric protector al securității tribului său din istoria lumii.

Atacă un evreu și întreg tribul se va ridica împotriva ta într-un contraatac isteric! Dacă un SINGUR evreu e expus, oamenii pot ajunge să descopere întreg tribul.

Și datorită acestui sentiment teribil de insecuritate constantă – datorită conștientizării mereu prezente că gazda poate oricând afla adevărul despre el și-l va eradica din intestinul său – evreul a dezvoltat un program fantastic conceput pentru a-și paraliza victima atât de tare, încât să facă imposibilă o deșteptare completă.

Genialitatea sa e uluitoare.

Cel mai mortal inamic al evreului e ordinea și sănătatea națională.

Teniile nu apar și nu pot supraviețui într-o persoană sănătoasă care e examinat periodic de un medic și care trăiește o viață curată.

Iar evreii nu pot trăi într-o societate sănătoasă, bine-organizată și ordonată. Într-o astfel de societate conducătorii vor observa imediat grupul trândav și neproductiv al evreilor, care suge direct din venele sevei naționale: și în felul acesta tenia e eliminată numaidecât. Acest lucru li s-a întâmplat evreilor de prea multe ori, timp de prea multe secole. Așa că a devenit un instinct inconștient în aceștia.

Vei descoperi că în fiecare societate pe care o infestează, evreul e întotdeauna fermentul de descompunere. Într-o monarhie, evreul e un republican. Într-o republică, acesta e democrat. Într-o democrație, militează pentru „democrația socială.” Într-o democrație socială, e un comunist. Printre comuniști, acesta se alătură muncii progresive.

Așa că evreul e întotdeauna de aripă stânga – promovând din ce în ce mai puțină autoritate și ordine în societate – cu toate acestea, el ascunde acest fapt susținând că militează pentru „libertățile oamenilor.”

La nivel global evreii sunt promotorii „liberalismului,” și asta nu din dragoste pentru libertate și independență, ci pentru că știe că un corp politic sănătos se va descotorosi imediat de tenii. Liberalismul nu mai reprezintă de mult credința în libertate, așa cum mai demult obișnuia să fie. În mâinile evreilor, liberalismul a devenit pur și simplu „INFESTARE-CU-TENII” – organizația paraziților, inferiorilor și a neproductivilor, menită să-i înrobească pe cei productivi și superiori, prin simplul fapt că „gașca” lor e mai mare. Acesta e motivul pentru care programele „liberale” moderne au nevoie de miliarde și miliarde de dolari, din banii publici. Banii reprezintă „sângele” societății; iar acest sânge e supt de la bogați și muncitori, pentru a menține o hoardă din ce în ce mai mare de paraziți sociali, de eșecuri subvenționate de stat și de puturoși totali. Dacă vei examina programele „liberale” din zilele noastre, vei descoperi că aproape toate se rezumă la suptul de sânge de la productivi pentru a-i hrăni pe leneși, pe netrebnici, pe cei lipsiți de valoare și pe stricați.

Evreul nu ÎNDRĂZNEȘTE să permită vreunui program de reforme să fie direcționat la ORICARE dintre paraziți, pentru că e foarte ușor ca reforma să se extindă și în felul acesta reformatorii să-l întrezărească pe cel mai mare parazit din toate timpurilor: evreul – și să-l elimine așa cum s-a întâmplat de atât de multe ori în trecut.

În mod inevitabil, bineînțeles, gunoiul societății cunoaște sursa a ceea ce-l ține în viață, ceea ce face din acest gunoi un TAMPON DE VOTARE pentru evrei – care la rândul lor se asigură că aceștia o duc bine.

Evreul urmărește distrugerea puterii guvernamentale de a guverna și dea a menține ordinea. Și luând banii și puterea din mâinile oamenilor productivi și punându-le în mâinile roiurilor de drojdii de pe stradă, e o metodă garantată de distrugere a guvernului și a întregii ordini, mai repede sau mai târziu. Timp de mii de ani, viclenii evrei au făcut acest lucru în politică – prin acțiuni politice, în spatele cortinei, ca „sfătuitori” al regilor.

Însă acum evreii au descoperit o cale mai rapidă pentru a distruge ordinea publică.

Practic cu asta am început atunci când ne-am apucat să examinăm ce i s-a întâmplat poporului și țării noastre.

Crima e cea mai parazită formă de a trăi.
În timp ce parazitul de rând caută să sugă sângele victimei fără a produce durere, parazitul criminal – adică banditul – înșfacă sângele victimei prin forță și violență fățișă, fără să-i pese de durerea victimei.

Bandele de naufragiatori de corăbii de mai demult, erau paraziți criminali. Pur și simplu au mers și au pus mâna pe ceea ce voiau, fără să lucreze, folosindu-se de cea mai brutală forță și ucidere. Victimele au pierit întotdeauna.

Evreii nerăbdători și obosiți să aștepte să câștige întreaga avere a lumii prin metodele obișnuite sionisto-evreiești ale speculației „capitaliste,” ale escrocheriilor, manipulărilor și ale șicanierei politice, au descoperit o scurtătură pentru a pune mâna pe toată avere și puterea națiunilor.

Evreul Marx a inventat „comunismul.” Prin faptul că le-a spus gentililor visători că el urma să creeze un „paradis muncitoresc” în care aceștia vor putea avea parte de tot felul de bogății și desfătări fără a munci prea mult, prin confiscarea averilor bogaților, evreii au reușit să înroleze în armata lor un număr imens de gentili a căror poftă era mai mare decât rațiunea și i-au folosit pentru a-i copleși pe relativ puținii producători și deținători de averi. În felul acesta evreii au transformat o grămadă de „muncitori” în niște criminali naufragiatori de corăbii, promițându-le prada din corăbiile pe care le zdrobeau.

Iar aici este răspunsul întrebării pe care am pus-o la începutul acestei cărți: „CINE zdrobește America (și Rasa Albă care a construit această națiune) și DE CE?”

Evreii promovează dezintegrarea generală a culturii și a ordinii pentru a se apăra pe ei înșiși, pentru a preveni ca victimele lor să descopere că ei sunt cei ce sug sângele vital din economia noastră productivă, fără să producă nimic. Cu cât dezordinea e mai mare, cu atât parazitul evreu se poate ospăta netulburat. În același timp, o bandă mai îndrăzneață de evrei operează și promovează mișcarea comunistă, care e concepută special pentru a înșfăca toată bogățiile și serviciile noastră, prin forță și violență fățișă, printr-o „revoluție” comunistă – adică prin vechea schemă a „naufragierii corăbiilor.”

Ideologia, ideile, economia, religia, sociologia și toate celelalte n-au nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă cu adevărat.

Bătălia nu se dă între liberal și conservativ, și nici chiar între comunist și anticomunist.

Suntem pur și simplu victimizați de o bandă de evrei arghirofili care au ieșit la prădat.

Suntem „noi” împotriva „lor.”

Fie ei se vor folosi de orice șiretlic pentru a ne deposeda de lucrurile pe care poporul nostru le-a produs, sub forma unor tenii sau a unor naufragiatori comuniști violenți; fie noi îi demascăm și-i purjăm pe acești naufragiatori comuniști și teniile sioniste din mijlocul nostru.

Motivul pentru care Adolf Hitler e urât și blestemat atât de vicios de evrei (iar gentilii sunt spălați pe creier cu asta), e pur și simplu pentru că el a fost primul bărbat din timpurile moderne care și-a dat seama de toate aceste lucruri și care și-a organizat poporul pentru a purja tenia evreiască și pentru a-i zdrobi pe naufragiatorii evreiești. Practic a FĂCUT asta, în Germania.

Pentru a se salva pe ei înșiși, evreii au forțat începerea unui război mondial în care au înrolat milioane de fraieri ca mine, pentru a-i salva de la pieire, în cazul în care Hitler ar fi supraviețuit. Teniile și naufragiatorii de corăbii nu pot supraviețui dacă sunt demascați.

Evreii continuă să îndruge că Hitler a adus prosperitate și fericire în Germania datorită „producțiilor de război.” Însă ca de obicei, aceasta e o altă minciună evreiască. Hitler a eradicat tenia evreiască de pe venele germane și oamenii au descoperit cât de minunată poate fi viața fără povara teribilă a unei bande de tenii idiș, care strangulează producția, cultura și spiritul național. Simultan, Hitler l-a demascat și zdrobit pe evreu marxist naufragiator al bolșevismului internațional.

Așa cum Hitler a dovedit în Germania, cele mai rele probleme care par insolubile în vremurile noastre nebune, degenerarea, dezordinea, comunismul, declinul politic, moral, educațional, social, spiritual și național, mixtul rasial și sifilisul spiritual care se împrăștie peste tot în civilizația noastră, vor dispărea îndată ce noi identificăm și eliminăm sursa acestor lucruri – adică îndată ce eliminăm tenia evreiască și naufragiatorii comuniști din mijlocul nostru. Prin simplul fapt că „barosanul” evreu a fost „arătat cu degetul” în această carte, va garanta că vor căuta să ascundă această lucrare pe cât mai mult posibil. Iar dacă nu vor reuși să o ascundă, vor încerca s-o suprime prin agresarea autorului. După cum din ce în ce mai mulți oameni se luminează cu privire la lucrurile pe care le fac evreii, grupurile evreiești de „apărare” vor căuta să promulge legi prin care să-i incrimineze pe cei care critică crimele și sugerea de sânge comise de evrei.

Dar deja e prea târziu. Victimele teniei în sfârșit realizează adevărul. Iar evreii, așa cum am zis, nu pot supraviețui dacă sunt demascați.

Așa că în următoarele capitole vom demasca metodele lor de operare.


Accesând acest site web ești de acord cu termenii și condițiile - notă informativă & termeni și condiții.
Satanism-Spiritual-Seruah-Hail-Satan-666
Contact | Notă legală | Arhivă Bucuria lui Satan / Joy of Satan Archive | Securitate și IT
© Seruah 2015 - 2017 | Spiritualitate și Satanism Spiritual, meditații, puterile minții și ale sufletului, expunerea / demascarea Noii Ordini Mondiale.